Un kitschou sau un cadou?

Cum alegi cadoul? Cum e atunci când îți dorești ceva? Cam cum?

Și când primești A.M. Dick (desigur că vă provoc să traduceți) ceva despre care ți-ai manifestat dorința și primești precum traducea Mizda, prietena lui Bulă:

"Ave Caesar! Morituri te salutant!", iar stimabila a conchis:

- Avea Cezar murături și salată...

O să evit subiectul gestului care contează, pentru că vom demonta cubul rubic cu bețigașul de urechi. E bine să știi măcar două-trei detalii despre persoana căreia vrei să îi smulgi ceva, de preferință... un zâmbet.

Există în mediul online dar și în cel underline o sumedenie de magazine de tip "Cadou la minut", totuși dacă ideea trebuie să sune este de dorit să testezi terenul. Greu, așa-i?

Păi da, fiindcă de multe ori, terenul este inaccesibil sau precum dictează românul: Trebuie să fie surprizăăăă!!! Neapărat! Nu trebuie să bănuiască nimic... Ei nu spune... Pentru că dacă își serbează ziua de naștere și te invită singura surpriză pe care o poate avea este să nu te duci...

Ca să beneficiezi de o siguranță mare (alta decât una de 24 de amperi), poți restrânge căutările la pasiunile cu care se confruntă zilnic și poți apela la un prieten de nădejde:

Cardul cadou!!!

Reușita gestului se va apropia astfel de 100% și vei putea evita subiecte precum:

- Râcâitul prețului de pe cadou, obsesie românească ce își are originea în timpuri străvechi.

- Riscul de a fi în ton cu alți prieteni, cu care ghici ce? Ai același mod de a gândi. Astfel, te vei face de ColaCao de două ori: prima oară pentru că va primi "n" cadouri de același tip și a doua oară pentru că se va prinde cam câte detalii (fix unu') știți voi despre el...

- Momentul cheie dat de un cadou vestimentar: Proba! Ori va fi personajul principal din Cocoșelul de la Notre Dame ori protagonistul romanului de succes "În sula misterioasă".

Acestea fiind zise: Oferiți simplu și cu drag!

Vă pup cu Ț!